Nu m-am putut abtine sa nu il postez. Recunosc ca am plans si eu. E mult prea trist. E cu adevarat trist. As vrea sa pot face ceva...dar nu pot. Iubesc animalele (atat cainii cat si pisicile) si ma doare sufletul sa vad si sa citesc astfel de lucruri. Dar pe langa faptul ca e foarte trista povestirea, e si realista si cu mesaj. Animalele sunt de multe ori cu mult mai bune decat noi oamenii...care avem pretentii ca suntem cei mai cei.
Avertizez ca va va stoarce lacrimi...asa ca daca credeti ca nu rezistati...nu va uitati!
