Stereotipuri, prejudecati si discriminare

Mare meci mare aseara intre STEAUA si NAPOLI. Nu am sa comentez aici nici meciul, nici jocul echipelor, nici arbitrajul. Aseara am mers in oras cu amicii ca sa ne uitam la meci. Nu sunt eu mare microbista, dar un lucru e cert: desi sunt romanca aseara am tinut cu Napoli. Eram de altfel singura de la masa care tinea cu Napoli (si cred ca din tot localul :D). Pe mine asta nu m-a deranjat in mod deosebit, insa, se pare ca pe altii i-a deranjat. Avand in vedere ca tineam cu Napoli, m-am bucurat ca au facut egal si ca nu au luat bataie. S-a gasit insa cineva sa arunce ceva jigniri gratuite, replici care, de altfel, au dat nastere acestui articol.

In furia si “orbirea” noastra ne lasam condusi de anumite ganduri preconcepute, de anumite stereotipuri. Pentru noi, romanii, italienii sunt “macaronari” sau “broscari”. Pentru ei, italieni si nu numai, noi suntem “tigani”, “hoti” sau “violatori”.

E de la sine inteles ca noua nu ne place sa fim numiti astfel, iar dupa regula “ce tie nu-ti place altuia nu-i face” ar trebui sa constientizam ca nici lor nu le plac astfel de apelative.
Mie mi se pare normal sa ma bucur pentru o victorie, sau un egal al echipei cu care tin, indiferent care este ea. Nu mi se pare insa normal sa fiu jicnita pentru asta doar pentru ca altora nu le place sau nu le convine bucuria mea.
Poate sunt eu mai idealista, poate traiesc eu intr-o lumea aparte, sau poate doar sunt altfel. Cert este ca atata timp cat eu respect opiniile, ideile si gusturile celor din jur, am pretentia ca si ale mele sa fie respectate. Vrei sa imi combati o ideea vin-o cu argumente si putem discuta, poate vad eu lucrurile gresit, dar nu incerca sa ma schimbi prin injurii si jigniri.
Constat insa ca asta este un comportament generalizat la nivel mondial. Ne place sau poate doar ni se pare mai usor sa catalogam oamenii dupa niste opinii general acceptate dar care nu sunt neaparat si adevarate. Fiecare natie, fiecare tara are scursurile ei, dar asta nu inseamna ca toti sunt la fel.
Ne place sa etichetam omul fara a-l cunoaste macar. Am cunoscuta tigani care stiu sa munceasca, care stiu sa trudeasca din zi si pana in seara pentru painea care o au pe masa si care sunt mandri ca sunt tigani. DA, exista si astfel de oameni. De multe ori ma uitam la ei cum munceau si ma gandeam ca un roman nu ar fi muncit atat de mult ca ei pentru banii pe care ii luau (din prea multa comoditate presupun). Tiganii / rromii trebuie sa munceasca de 10 ori mai mult pentru a dovedi ceva fata de un roman. Si asta numai pentru ca a avut “nesansa” sa se nasca sub alta stea. Ei trebuie sa munceasca pentru a-si depasi conditia si pentru a depasi granitele mintilor celorlati care ii eticheteza si ii injosesc in mod gratuit pentru asta.
Ar trebui sa invatam sa fim mai toleranti, mai buni si mai deschisi la minte. Aruncati etichetele! Asteptati sa cunoasteti omul inainte de a-i lipi un post-it pe frunte, pentru ca o data lipit acel post-it, ochii mintii noastre nu il va uita.
Din aceste prejudecati ia nastere si discriminarea cu toate formele ei: rasiala, religioasa, sexuala, sociala, de aspect etc. Din pacate discriminarea este inca o realitate a zilelor noastre. Suntem in 2010, si dupa mai bine de 2000 de ani inca nu putem sa ne acceptam unii pe altii asa cum suntem. Discriminarea e prezenta peste tot, chair si in povesti. Si daca nu ma ma credeti luati si recititi de exemplu “Ratusca cea urata”, care a fost discriminata si marginalizata pentru ca era diferita.
Totul tine de educatie. Parinti, invatati-va copii ce inseamna toleranta! Invatati-i sa lase prejudecatile si sa ii cunoasca si sa ii accepte pe cei din jur asa cum sunt.